1
Doamne, cât s-au înmulţit cei ce mă necăjesc! Mulţi se scoală asupra mea;
2
Mulţi zic sufletului meu: «Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui!».
3
Iar Tu, Doamne, sprijinitorul meu eşti, slava mea şi Cel ce înalţi capul meu.
4
Cu glasul meu către Domnul am strigat şi m-a auzit din muntele cel sfânt al Lui.
5
Eu m-am culcat şi am adormit; sculatu-m-am, că Domnul mă va sprijini.
6
Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7
Scoală, Doamne, mântuieşte-mă, Dumnezeul meu, că Tu ai bătut pe toţi cei ce mă vrăjmăşesc în deşert; dinţii păcătoşilor ai zdrobit.
8
A Domnului este mântuirea şi peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.